Înălțarea Domnului, sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Tradiții și obiceiuri în România

Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor. Se spune că, după Învierea sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de 40 de zile, prin multe semne doveditoare.

Tradiții de Înălțarea Domnului

Ca în cazul oricărei sărbători importante există o serie de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă cu sfințenie. Astfel, este impotant de știut că de sărbătoarea Înălțării Domnului nu se spală rufe și nici nu este bine să faci treburi în gospodărie.

Având în vedere că sărbătoarea este cu cruce roșie, se spune că cei care vor face aceste lucruri vor fi urmăriți de ghinioane și necazuri.

În această zi credincioșii trebuie să fie mai buni și să evite certurile. Nu este bine ca în această zi să se adreseze vorbe urâte, jigniri sau reproșuri.

Sărbătoarea Înălțării Domnului este ultima zi înn care creștinii pot mânca ouă roșii și din acest motiv gospodinele vopsesc ouă pentru această sărbătoare.

În această zi se fac pomeni și se împart pentru morți

De Înălțare, în unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare. Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

Tot în această zi se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu împrumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.

„Hristos s-a înălțat!”

Există obiceiul ca în această zi, creştinii să se salute cu „Hristos s-a înălţat!” Tot în această zi, în bisericil se face pomenirea generală a eroilor morţi pe câmpurile de luptă, pentru ca sufletele lor să se bucure de ajutorul Mântuitorului înălţat la cer. În unele părţi de ţară, în ajunul Înălţării, seara, se pun frunze de pelin la ferestre şi la uşi, ca şi în paturi.

În această zi, Mântuitorul Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte şi Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a două venire a lui Hristos, şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

VEZI ȘI: RUSALIILE, SEMNIFICAȚIE ȘI TRADIȚII. CE E BINE SĂ FACI ÎN ACEASTĂ ZI DE SĂRBĂTOARE

În popor, Înălțarea se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit. Mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri. Tot în acaestă zi, se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar,. Atunci când se îngroapă, se spune: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.